Tag-Archive for ◊ Corina Stoica ◊

27 Jul 2011 I’m working on a lot of dreams…

Text trimis de Corina Stoica.

Motto: My Mama always said, ‘Life is like a box of chocolates; you never know what you’re gonna get’
(Forrest Gump)

“I’m Working On A Dream”, canta Bruce Springsteen si ma face sa ma intreb eu la ce vis “lucrez”? Si-mi raspund ca, de fapt, eu n-am un singur vis, mare si definitiv, spre care ma indrept, ci mai multe si mai mici.

Eu visez sa ma urc intr-o decapotabila si sa trec Golden Gate din San Francisco, la amurg. Cand o sa mi se intample, o sa am grija sa port flori in par, ca in cantec.

Visez sa am o casa cu terasa, cu masa si scaune din rafie, cu ghivece de flori si soare mult. Si o gradina mare, si multe pisici si un leagan in care sa ne dam impreuna.

Sa ma rog o data intr-o moschee.

Sa mai ajung macar o data la Sacre Coeur.

Sa am o catelusa Basset Hound care sa ma trezeasca dimineata si langa care sa adorm seara. Sa o plimb, sa o rasfat, sa am grija de ea.

Visez sa dorm macar o noapte intr-un ashram indian.

Sa imi deschid un anticariat. Cu peretii tapetati de carti, cu bijuterii vechi, cu haine speciale, vintage, cu muzica in surdina si mireasma de vremuri trecute.

Visez sa ma plimb pe Fifth Avenue si sa am atatia bani la mine incat sa-mi cumpar tot ce vreau, din orice magazin, fara sa consult mai intai eticheta.

Visez sa conduc un Mustang vechi si prafuit, verde inchis, in timp ce ascult Dire Straits. Si Johnny Cash. And it burns burns burns, the ring of fire….

Sa scriu freelance, sa nu am sedinte, sa imi fac singura programul, sa imi iau vacanta cand vreau. Sa nu mai sune alarma dimineata.

Sa o plimb pe mama in toate locurile unde a visat sa ajunga si n-a ajuns, si sa-i fac toate poftele.

Sa am ce sa muncesc si sa castig atat cat sa-mi pot intretine toata familia.

Visez sa am acasa, in sufragerie, un proiector imens unde sa pot vedea mare clipul piesei Il me dit que je suis belle, de Patricia Kaas. Singura sa fiu.

Sa mai merg o data la Viena, sa beau un cappuccino si sa mananc un strudel cu mere intr-o cafenea din Stefanplaz. Sa merg din nou la Prater si sa ma dau in toate nebuniile alea. Si in roata, la sfarsit.

Sa mai ajung o data si la Amsterdam si sa merg “acasa” la iubitul meu iubit, Van Gogh.

Sa am un dressing imens unde sa-mi incapa toate hainele, pantofii, accesoriile si aberatiile.

Sa petrec un Craciun impreuna cu toata familia si prietenii, intr-o statiune montana din Elvetia sau Austria.

Visez sa mai am parte, macar o data, de o vacanta in Creta mea. Sa stau seara in portul din Hersonissos si sa ma uit la barci si sa nu ma pot decide care e mai frumoasa. Sa nu am timp sa ma usuc la par si sa imi scot capul afara pe fereastra masinii, sa mi-l usuce vantul, in timp ce alerg pe sosea spre Karouzanos. Sa ascult bouzouki live, sa mananc souflaki, sa dansez la o petrecere traditionala.

Sa am in continuare prieteni adevarati, care sa nu cunoasca sensul cuvantului “tradare”.

Sa mai beau o cafea pe o terasa de pe faleza din Salonic. Si sa privesc vapoarele luminoase din largul marii. Sa ma prefac ca sunt de-a lor si sa-l rog in greceste pe ospatar sa-mi mai aduca o cafea cu mult lapte si putin zahar.

Visez sa strang in brate un ursulet koala si sa-l mangai pana se satura de mine.

Sa am o maimutica.

Sa vizitez Seattle. Si Rio de Janeiro, si Tokyo, si Lisabona. India, Chile, Liban, Australia, Venezuela si Cuba…

Sa-i fiu barbatului meu totul pe lume, iar el mie, la fel.

Sa fac un interviu cu Robert de Niro. Si cu Joaquin Phoenix, Meryl Streep, Haruki Murakami, Vladimir Putin, Garcia Marquez…

Sa am un baietel pe care sa-l strig Felix. Si o fetita, Anais.

Sa ma dau cu patinele la Rockefeller Center cand e totul impodobit de Craciun.

Sa am timp sa muncesc voluntar la o rezervatie de animale. Sa petrec cateva ore pe zi in preajma tigrilor, sa ma pup cu lamele, sa ma joc cu maimutele, cu poneii, sa ma imbratisez cu delfinii, cu ratonii si macar cu puii de pantera, caci mamele si tatii lor tare mi-e teama ca nu m-ar imbratisa decat cu un singur scop, si acela deloc pasnic.

Visez sa schimb in bine viata unor oameni.

Visez la o zi in care sa nu mai am vise neimplinite. Dar oare ce m-as face fara ele…?

***

Pe Corina Stoica o mai puteti citi si aici.

Ilustratia: From the Alchemy Laboratory – Pictura in ulei, de Stefania Nistoreanu.