Tag-Archive for ◊ dieta ◊

02 Nov 2011 Isteria dietelor
 |  Category: Uncategorized  | Tags: , ,  | 4 Comments

Text trimis de Viorela Dobre

Oriunde intorci capul, oriunde privesti, invariabil te va lovi sceptrul unei noi metode de slabire, un regim minune care sa te ajute sa te transformi dintr-o scrofita intr-o zanita. Am avut asa: dieta cu carnuri si sunci, dieta cu orez si iaurt, dieta cu supa de varza, dieta Carmen Brumarica, cu iz de gura presei, Carmen Serban, cu adaos de muzica de party si ciorbita  a la grec, turc, arab si alte neamuri de vizigoti si ostrogoti care ne-au smantanit… oalele, plus dieta fetei aceleia lucioase, cu sani proeminenti si mai nou, cu multi copii! Toate, dar absolut toate aceste diete sunt hipocalorice, hipovitaminizante, hipoglicemice, arhihipo orice doriti dumneavoastra, deci total de nerecomandat pentru sanatatea corpului si a cerebelului, sa ne intelegem.

Acum cateva zile, vorbeam cu o prietena care mi-a comunicat, tare mandra de altfel, ca acum pot sa o caut linistita si sa ma afisez cu ea in oras, caci a slabit 5 kile in 3 zile!!! Cu noua ei dieta cu lamaie, apa si piper cayenne. A reusit sa faca furori, si evident ca are de gand sa continue chinul, ca sa intre in toate hainele de cand era liceana. Da, da, in jeansii aia din clasa a XIX-a, asta daca o vor mai tine carnitele tare, of of!

Dieta consta in apa cu lamaie si acel soi de piper, plus un pahar de apa cu sare dimineata. Brrrr! Daca nu regurgiteaza instantaneu, atunci sigur inteleg eficienta: dupa apa aia chiar nu iti mai vine sa mai mananci ceva toata ziua! Dar ea mananca, are un plan bine stabilit: limonada aia piperata, 3 litri zilieri, pepene rosu si multa dorinta de a isi etala noua silueta pe plaja. Eu i-am sugerat sa bea apa chioara, ca e mai sanatoasa, ea nu si nu, ca se simte prea chioara si nepicanta pentru modelul asta de hidratare! Reteta limonadei mai contine si niscaiva sirop de artar, dar ea s-a zgarcit, e scump, merge si fara, piper sa fie! Gagica inventatoare, o americanca, spune ca trebuie consumata si o supica, si o salatica, dar prietena mea e temerara, nu tine dacat cu pepene si seara un ceai diuretic, pfff! Mi-e sa nu cada, din pat, in casa, in baie, pe strada, caci tot ce face ea sunt spalaturi stomacale. Inteleg ca e un fel de cura de detoxifiere, dar ea deja se comporta ca si cum ar fi otravita!  Are vointa, o admir, chiar si la diete din cele ucigatoare, gen: mic dejun- o felie de sunca moarta de slaba, de te uiti prin ea, o cafeluta neagra si silfida, o maslina; ora 10- un mini iaurtel cu -0,0001% grasime; ora 12- o salata din gradina ursului; ora 14- un sfert de mar stropit cu suc de lamaie si asa mai departe… Mai bine accepta cu buna stiinta un harakiri din acesta cu lamaie si apa, sau macar pepene pana ii pocneste stomacelul!

Eu la pranz pregatesc o salata de marar cu busuioc si o umbra de rozmarin, ca el se digera mai greu! :)

***

Pe Viorela o mai puteti citi si aici.

26 Oct 2011 Never say never

Text de Mona Khatib

Sport extrem pe mare

Chiar daca am facut un curs de inot (pe care nu l-am terminat), eu tot nu am invatat sa inot. Frica de apa cred ca este principalul motiv care a contribuit la neputinta mea. In schimb, am ajuns sa fac sport extrem pe mare.  Eu ma aflam pe o saltea pneumatica, ma tineam de niste manere si eram trasa de o salupa care mergea cu viteza mare. Nu eram prinsa cu vreo centura sau altceva. Nici macar asigurare pentru sporturi extreme nu aveam. Faptul ca am purtat vesta de salvare m-a facut sa prind curaj si sa fac nebunia! Totusi, nu cred ca as mai avea curaj sa mai incerc asa ceva inca odata!

Pui de balta

M-am intrebat de multe ori  cum unora le face placere sa manance feluri sofisticate de mancare ce contin serpi, greieri, lacuste, broaste si… sa mai dea si bani pe ele! Bleah….! I-am inteles atunci cand am mancat  si eu pui de balta. Foarte gustos!  Mmm… mai vreau!

Tocuri de 12 cm

In copilare, nu intelegeam cum fetele alea frumoase de la TV se cocoata  si merg pe tocuri de 12 cm. ’’Eu nu am sa pot merge pe asa ceva , niciodata!’’, spuneam raspicat prietenelor.  Pana  acum cativa ani, cand mi-am cumparat prima pereche de pantofi  cu toc de 12. Si nu a fost greu deloc mersul pe toc foarte inalt, pentru prima data. Ba chiar am si dansat! Am prins gustul, iar acum in sertarul meu cu pantofi se odihnesc mai multe perechi cu toc de 12. Cateodata imi place sa fiu inalta, ma simt puternica si frumoasa.

Singura printre straini

Fiind singura la parinti, am fost ferm convinsa ca intotdeauna voi  ramane langa ei. Dupa revolutie, cand multa lume a emigrat din varii motive, eu il luam pe ‘’niciodata’’ in brate si negam orice gand sau idee de genul asta. Pana cand, intr-o zi, am lasat tot: familie, prieteni si facultate, si am plecat din tara, urmandu-mi jumatatea. Acum am familia mea, dar… gandul meu e mereu acasa, la cei dragi.

20 de kilograme in plus

Toata copilaria si adolescenta am fost aproape anorexica. Am fost urmarita de porecle ca ‘’schiloada’’ sau ‘’uscata’’ de cand ma stiu. Intr-adevar, eram foarte slaba. La 20 ani aveam  44-48 kg la 1,65m si aratam ca o fetita de 12 ani. Culmea e ca eu ma simtem bine cum eram iar cand vedeam o persoana mai plinuta pe strada imi spuneam ca eu niciodata nu o sa ajung asa! Dupa doua sarcini, schimbare de clima si alimentatie, am ajuns sa fiu supraponderala. Undeva intre 64 -68 kg!

SO, NEVER SAY NEVER….

P.S:  Ar mai fi doua lucruri pe care nu am crezut ca am sa le fac vreodata, dar acelea raman doar pentru sufletul meu…

***

Pe Mona Khatib o mai puteti citi aici.