Text de Simona Barbu

Mult timp am trăit viața din cărți. Am căutat sfaturi, trasee, oameni mari care au reușit. Mult timp mi-am comparat radiografia sufletului cu cele ale oamenilor din jurul meu. Am fost diferită aproape tot timpul, dar de fiecare dată am avut senzaţia că nu mă încadrez în peisaj, că e ceva în neregulă. Mult timp am crezut că dacă voi avea grijă într-un fel sau altul, o să mă pot încadra într-un tipar de bună practică. Sau cum se zice prin bătrâni, să intru în rândul lumii, să îmi fac un rost.

Întâmplător sau mai degrabă neîntâmplător, nu m-am încadrat. Am alergat de la 15 ani după o relaţie stabilă. Am găsit cei mai nepotriviţi oameni momentelor respective. Am plâns pentru a înţelege, mai târziu, că nu poţi râde din tot sufletul fără să ştii ce înseamnă să adormi plângând. Am învăţat tot timpul foarte bine deşi în jurul meu copiii preferau să se joace sau să se distreze. Am lucrat în fiecare clipă la relaţia cu familia mea, când ceilalti îşi bârfeau părinţii şi se certau cu fraţii lor. Am scris când ceilalţi se uitau la televizor. Am citit când ceilalţi se distrau cu jocuri pe calculator.

Am plecat de acasă pentru a îmi găsi drumul tocmai atunci când a fost mai greu, când ceilalţi îmi spuneau că nu o să rezist. Am ales Istoria când ceilalţi spuneau că nu o să mă ajute în viitor. Am ales voluntariatul când pentru ceilalţi încă mai însemna muncă pentru fraieri, pe degeaba. Fără să îmi dau seama, am început să îmi dau seama că de fapt eu îmi desenez drumul. Că toată povestea aceea cu a fi în rândul lumii nu înseamnă doar clişeele – familie, casă, carieră (în orice ordine). Totul are legătură cu felul în care tu îţi vezi viaţa. Degeaba am citit cărţi motivaţionale şi am văzut The Secret, degeaba am văzut filme motivaţionale sau am citit despre oameni de succes. Până nu am înţeles că viaţa mea e fiecare clipă, că mâine e o altă poveste, că această secundă e cea mai importantă, nu am înţeles cât de bine îmi e cu mine. Şi nu e nimic mai fain decât să opreşti timpul în fiecare zi şi să priveşti cerul şi să îţi dai seama ce frumoasă e viaţa ta!

***

Pe Simona Barbu o mai puteţi citi aici.